In sfarsit a venit si toamna. Vremea s-a mai racorit, dar si frunzele au ingalbenit. Pe strazi deja incep sa se auda rasetele de bucurie ale celor mici care incep un nou capitol al vietii lor si anume acela al primei zi de scoala. Nostalgia isi face si ea simtita prezenta in sufletele oamenilor. In acest anotimp cred ca se deapana cele mai multe amintiri. De exemplu, eu imi amintesc de o poezie de Demostene Botez, "Toamna". V-o mai amintiti? Era la sfarsitul manualelor de Limba si Literatura Romana din clase 1-4. Iata cum era:
Toţi acei ce-ntreaga vară
Au lucrat din zori în seară,
Toamna au roade bogate
Au şi fructe, şi bucate ,
Mere,
Pere,
În panere.
Prune
Bune
Şi alune,
Şi gutui amărui,
Cu puf galben
Ca de pui.
Şi tot felul de legume,
De nu le mai ştii pe nume.
De asemenea, imi amintesc, inevitabil de Nichita Stanescu, cu poezia "Emotie de toamna", poezie care este si cantata tot de un brailean ca si mine , si anume Nicu Alifantis.
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
ca or să-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o să se-nchida cu o frunza de pelin.
Si-atunci mă apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.
">
imi plac pozele pe care le-ai pus cu toamna...am avut si eu una asemanatoare odata pe desktop
RăspundețiȘtergere